Fundamente constituţionale în
activitatea instituțiilor de ordine publică și de
intervenție în situații de urgență
Conferențiar
universitar dr. Laura-Maria Crăciunean-Tatu
|
Separația puterilor în stat. Reglementare în Constituția României
|
|
Statul de drept – conținut și reglementare la nivelul Constituției României. România stat de drept
|
|
Supremația constituției
|
|
Raportul dintre dreptul intern și normele de drept internațional. Dreptul intern și dreptul UE
|
|
Raportul dintre normele interne și dreptul internațional al drepturilor
omului
|
|
Dreptul la viață.
Reglementare constituțională și aplicare în activitatea de asigurare a ordinii publice
|
|
Libertatea individuală. Reglementare
constituțională și aplicare în activitatea de asigurare a ordinii publice
|
|
Interzicerea torturii, tratamentelor
inumane sau degradante. Reglementare constituțională și aplicare în
activitatea de asigurare a ordinii publice
|
|
Respectul pentru viața privată. Reglementare constituțională și aplicare în activitatea de asigurare a ordinii publice
|
|
Inviolabilitatea domiciliului.
Reglementare constituțională și aplicare în activitatea de asigurare a ordinii publice
|
|
Dreptul la apărare. Reglementare constituțională și aplicare în activitatea de asigurare a ordinii publice
|
|
Exercitarea drepturilor electorale.
Reglementare constituțională și aplicare în activitatea de asigurare a ordinii publice
|
|
Secretul corespondenței. Reglementare constituțională și aplicare în activitatea de asigurare a ordinii publice
|
|
Libertatea întrunirilor. Reglementare
constituțională și aplicare în activitatea de asigurare a ordinii publice
|
|
Dreptul la informație. Repere constituționale, organice și aplicare practică
|
|
Dreptul de petiționare. Reglementare constituțională, organică și aplicare practică
|
|
Dreptul persoanei vătămate
de o autoritate publică. Reglementare constituțională, organică și aplicare practică
|
|
Caracteristicile controlului de
constituționalitate exercitat de
CCR
|
|
Caracterul obligatoriu al deciziilor
Curții Constituționale a României
|
|
Excepția de neconstituționalitate
|
|
Cetățenia copilului găsit pe teritoriul României
|
|
Organizarea și desfășurarea alegerilor în România
|
|
Referendumul. Desfășurarea referendumului în România
|
|
Reglementări constituționale privind administrația publică locală
|
|
Trăsăturile statului român contemporan
|
|
Rolul instituției Avocatului Poporului
|
Bibliografie
1.
Marius
Bălan, Drept constituţional şi instituţii
politice, Vol 1. Teoria generală a statului și a constituției.
Constituția română în context
european, Editura Hamangiu, București 2015;
2.
Corneliu
Bîrsan, Convenţia europeană a drepturilor
omului. Comentariu pe articole, ediția
a II-a, Editura CH Beck, București, 2010;
3.
Raluca Miga-Beșteliu, Catrinel Brumar, Protecția internațională a drepturilor omului. Note de curs, Editura
Universul Juridic, București, 2010;
4.
Mircea
Criste, Drept constituţional – un drept
al statului, Editura Universul Juridic, 2017;
5.
Dan Claudiu
Dănișor, Drept constituțional și instituții politice, Vol. I , Teoria Generală. Tratat, Editura CH Beck, București, 2007;
6.
Ștefan Deaconu, Drept
constituțional, Ediția a 3 a, Editura CH
Beck, București, 2017;
7.
Ștefan Deaconu, Instituții politice, Ediția a 3 a, Editura CH Beck, București, 2017;
8.
Ion
Deleanu, Instituții și proceduri
constituționale, Editura
CH Beck, București, 2006;
9.
Tudor
Drăganu, Drept constituţional şi
instituţii politice. Tratat elementar, vol. I, Editura Lumina Lex, 1998;
10.
George
Gîrleșteanu, Drept
constituţional şi instituţii politice, Editura Universul Juridic, 2012;
11.
Bianca
Selejan-Guțan, Excepția
de neconstituționalitate, Editura CH Beck,
București, 2005;
12.
Bianca
Selejan-Guţan, Drept constituţional şi
instituţii politice, Vol. I, Hamangiu, Bucureşti, 2015;
13.
Bianca
Selejan-Guţan, Drept constituţional şi
instituţii politice, Vol. II, Hamangiu, Bucureşti, 2016;
14.
Ioan
Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Drept
constituţional şi instituţii politice, Vol. I, Ediția 15, Editura CH Beck,
București, 2016;
15.
Ioan
Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Drept
constituţional şi instituţii politice, Vol. II, Ediția 15, Editura CH Beck,
București, 2017;
16.
Ioan
Muraru, Simina Tănăsescu (coord.), Constituţia
României. Comentariu pe articole, C.H.Beck, Bucureşti, 2008;
17.
Tudorel
Toader, Marieta Safta, Constituția României, Ediția 2016, Editura
Hamangiu, 2016;
18.
Constituţia
României.
Observaţii:
*
Fiecare student va alege o temă de referat din lista propusă mai sus în așa fel încât temele să nu se repete;
*
Referatul va cuprinde, în mod obligatoriu, bibliografia folosită, trimiterile
bibliografice fiind indicate în notele
de subsol iar titlurile lucrărilor folosite vor fi indicate și separat, la finalul referatului;
* Referatul
trebuie să aibă minim 10 pagini şi maxim 12 pagini, să fie redactat pe
calculator, cu următoarele caracteristici: Font- Garamond; Caractere - 12;
Format – Justified, 2/2;
*
Referatul va fi depus la secretariat până la data indicată de acesta;
Managementul activitatilor de ordine publica si al situatiilor de urgenta in Romania
Asist. univ. dr. I. Bulea
Tema: Masuri de imbunatatire a managementului activitatilor
de ordine publica si al situatiilor de urgenta in Romania
Managementul intervenției în activitatea instituțiilor de asigurare a
ordinii publice și situațiilor de urgență- Lect.univ.dr. Cătălin Nicolescu
Tema referat – la alegere să se
încadreze în disciplină.
PracticaAsist. univ. dr. I. Bulea
Completarea caietelor de practica
Caietele de practica se ridica de la secretariat sau se obtin trimitand o solicitare pe mail la adresa dana.bratu@ulbsibiu.ro
ORDINEA PUBLICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂMASTERAT: MOSP I (2019/2020) - optional
Lect. Univ. Dr. Andreea Dragomir
andreea.dragomir@ulbsibiu.ro
1.
Cooperarea
polițienească în Uniunea Europeană
2.
Politica
externă și de securitate comună a Uniunii Europene (PESC)
3.
Politica
europeană de securitate și apărare (PESA)
4.
Prevenirea
și combaterea terorismului
5.
Prevenirea
și combaterea traficului de persoane
6.
Prevenirea
și combaterea traficului de stupefiante
7.
Structuri
europene și internaționale de cooperare polițienească (prezentare generală și
de ansamblu)
8.
Structuri
europene și internaționale de cooperare polițienească (analiza particularizată
a unei structuri la alegere)
9.
Oficiul
European de Poliție (EUROPOL)
10.
Cooperarea Schengen
11.
FRONTEX –
Agenția Europeană pentru Managementul Cooperării Opraționale la Frontierele
Externe ale Statelo Membre
12.
Organizația
Internațională a Poliției Criminale (INTERPOL)
Proiectul va avea
conține analiza unei teme în cuprinsul a minim 7 pag, maxim 20 pag.
Bibliografie
recomandată:
·
Colectiv de
autori, Tratat de Teorie şi tactica poliţienească, Editura M.A.I., Bucureşti,
2012.
·
Constantin
Eugeniu-Ciprian, Competenţa în materie contravenţională a structurilor de
ordine publică, Editura Sitech, Craiova, 2014;
·
Gal Eva,
Ordinea publică in Uniunea Europeană, Universul Juridic, București, 2012
·
Ignat, D.A-
Recrudescența încercărilor de islamizare a Europei și contrareacțiile la
aceasta – Volum al Conferinței Internaționale științifice, a VI-a Ediție, pag.
289-295, Editura Sitech, Craiova, 2017.
·
Luca I.,
Tactica cooperarii poliţieneşti între state. Curs universitar, Editura Sitech,
Craiova 2009.
·
Luca I.,
Aelenei V., Ungureanu G., Dumitrescu C, Andrus C, Peres G., Cooperarea
poliţienească operaţională la frontiera Schengen", Editura Pro Universitaria,
2010.
·
Luca I.,
lacob A., Ungureanu D., Activităţi poliţieneşti în operaţii internaţionale,
Editura Sitech Craiova, 2008.
·
Luca I.,
Ţical G., Cooperarea internaţională a statelor în vederea combaterii
infracţionalităţii transfrontaliere. Curs universitar., Editura Zigotto,
Galaţi, 2007.
·
Prună
Ștefan, Managementul organizaţional al Poliţiei, Ed Universul juridic,
Bucureşti, 2012;
·
Sandu F.,
Contrabanda componentă a crimei organizate, Ed. Naţional, Bucureşti, 1997
Poate constitui sursă bibliografică orice material
(carte, tratat, sau sursă internet) care tratează subiectul ales a fi analizat.
PROCEDURI DE EXECUTARE A HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREȘTI ȘI COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN
SPAȚIUL U.E.-Optional - LECT. UNIV. DR. Cătălin
Nicolescu
Tema
referate
1. Cooperarea judiciară
internațională - noțiune și importanță
2. Aspecte istorice ale
cooperării internaționale
3. Principiile generale ale
cooperării judiciare internaționale în materie penală
4. Termeni și expresii specifice
utilizate în legislație
5. Extrădarea în legislația
română
6. Mandatul european de arestare
7. Transferul de proceduri în
materie penală
8. Recunoașterea hotărârilor
judecătorești în materie penală
9. Recunoașterea hotărârilor în
Uniunea Europeană
10. Recunoașterea și executarea
deciziilor prin care au fost dispuse măsuri de supraveghere judiciară ca
alternativă la arestarea preventivă în Uniunea Europeană
11. Recunoașterea și executarea
hotătârilor prin care s-au dispus sancțiuni sau măsuri penale neprivative de
libertate în Uniunea Europeană
12. Transferarea persoanelor
condamnate
13. Asistența judiciară în
materie penală
14. Competența autorităților române în transmiterea
și primirea cererilor în materie de colaborare judiciară internațională în
materie penală
15. Computarea duratei pedepsei
și a măsurilor privative de libertate
16. Remiterea de obiecte și
bunuri
17. Acte ale Uniunii Europene în
materia cooperării judiciare internaționale în materie penală
Bibliografie
ALEXANDRU BOROI, ION
RUSU, MINODORA-IOANA RUSU - Trarat de
Cooperare judiciară internațională în materie penală, Editura C. H. Beck,
București, 2016
Norel Neagu - Cooperare judiciară internațională în materie
penală, Editura Universul Juridic, București, 2012
FLORENTINA DRAGOMIR,
DANIEL GRĂDINARU - Executarea mandatului
european de arestare de către instanțele române, Editura C. H. Beck, București,
2013
Legea 302/2004
privind cooperarea judiciară internațională în materie penală
Codul de procedură
penală
STATUTUL
STRĂINILOR ÎN ROMÂNIA - optional
Conf.
univ. dr. Laura-Maria Crăciunean-Tatu
I.
Tematică pentru
referate
1. Expulzarea
străinilor în jurisprudența CEDO în contextul art. 3
din Cedo
2. Expulzarea
străinilor în jurisprudența CEDO în contextul art. 8
din Cedo
3. Regimul juridic al
străinilor în România: aspecte teoretice și practice
4. Principiul
nereturnării (non-refoulement) și excepțiile de la acesta. Aspecte
teoretice și practice
5. Asemănări și deosebiri între expulzare, extrădare și readmisie
6. Readmisia în
contextul tratatelor bilaterale ale României
7. Reguli speciale
privind dreptul de azil și principiul nereturnării (non-refoulement) în cazul străinilor minori neînsoțiți
II.
Bibliografie
minimală:
- Tratate,
cursuri, monografii
a.1. Aurel Teodor Moldovan, Expulzarea,
extrădarea și readmisia în dreptul internațional, Editura Hamangiu,
București, 2012;
a.2. Corneliu Bîrsan, Convenția
europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București, 2010;
a.3. Stelian Scăunaș, Dreptul internațional al drepturilor omului, Editura ALL Beck,
București, 2003;
a.4. Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Drept internațional public, ed. a 8-a, Editura
C.H. Beck, București, 2015 (în special Cursul
11, pp. 147-168);
a.5. Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional public, vol. I, ed. a 3-a,
Editura C.H. Beck, București, 2014 (în special
Capitolul V, pp. 140-158);
a.6. Ioan Macovei, Drept
internațional privat, Editura C.H. Beck, București, 2011 (în special
pp. 118-143);
a.7. Ovidiu Ungureanu, Călina Jugastru, Adrian Circa, Manual de drept internațional
privat,
Editura Hamangiu, București, 2008 (în special pp. 153-160);
a.8. Gheorghe Iancu, Vlad Alexandru Iancu, Dreptul de azil. Privire comparativă cu statutul juridic al
refugiatului, Editura Universul Juridic, București, 2015;
a.9. Ioan Chelaru, Ana-Luisa Chelaru, Străinii în România. Regim juridic, Editura Universul Juridic,
București, 2016;
a.10. Handbook on European law
relating to asylum, borders and immigration, publicată de Agenția Europeană pentru Drepturi
Fundamentale (FRA);
a.11. Laura-Maria Crăciunean, Protecția
diversității
culturale în dreptul internațional: modelul ”uniți în
diversitate”?, Editura Hamangiu, București, 2013.
- Legislație relevantă
b.1. Constituția
României, art. 18, art. 19, art. 20;
b.2. Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale (Cedo) (în special art.
3, 6, 8, art. 16);
b.3. Protocolul 4 la Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale (în special art. 3 și art. 4);
b.2. O.U.G. nr. 194/2002
privind regimul juridic al străinilor, cu modificările și completările ulterioare;
b.3. Legea nr. 122/2006
privind azilul în România, modificată și completată inclusiv prin O.G. nr. 1/2014 pentru modificarea și completarea legii privind azilul în România;
b.4. O.G. nr. 44/2004 privind
integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor
membre ale UE și SEE;
b.5. Tratatul privind Funcționarea Uniunii
Europene (TFUE) – Capitolul II – Politici privind controlul la
frontiere, dreptul de azil și imigrarea (articolele
77-80);
b.6. Directiva 2013/32/UE
a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie
2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției
internaționale (reformată) – Asylum
Procedure Directive;
b.7. Directiva 2013/33/UE
a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie
2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (reformată) – Reception Conditions
Directive;
b.8. Directiva 2011/95/UE
a Parlamentului European și a Consiliului din 13
decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un
statut uniform pentru refugiați sau pentru
persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate – Qualification Directive;
b.9. Regulamentul UE nr.
603/2013 al Parlamentului European și Consiliului din 26
iunie 2013 privind instituirea sistemului EURODAC pentru compararea
amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului UE nr.
604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de
determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională – EURODAC Regulation;
b.10. Regulamentului UE nr.
604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor
pentru determinarea statului membru responsabil de examinarea unei
cereri de protecție internațională – Dublin III Regulation;
b.11. Convenția ONU
privind statutul refugiaților (1951);
b.12. Protocolul adițional
la Convenția ONU privind statutul refugiaților (1967);
b.13. Declarația AG
a ONU asupra drepturilor indivizilor care nu sunt cetățeni ai
statului în care trăiesc
- Site-uri utile:
- Reguli redactare și prezentare referate:
1. Referatele se vor
redacta în scris, vor avea între 12-15 pagini, cu caractere Garmond, de 12 la
un rând și jumătate;
2. La final, pe o coală
separată, va fi indicată bibliografia folosită (minim 5 surse bibliografice).
Spatiul Schenghen, conf. univ. dr. N. Suteu - optional
Tema la alegere